Imaginează-ți că toate visurile tale s-au nimicit sub propria indiferență. Că, presat de lucruri exterioare și de nimicuri, viața ta a devenit o umbră. Ți-e teamă să speri, să dorești mai mult, să zâmbești chiar. Imaginează-ți că nu mai simți energia trecând prin venele tale. Sau poate chiar asta și se întâmplă…
Te întreb: ce rost au toate lucrurile materiale, atunci când sufletul e pustiu? Am învățat să poziționăm banii mai presus decât emoțiile sincere. Sau am fost forțați să credem în favoarea altora. Ne blamăm propria fericire, vindem fericirea pe prostii și falsități, credem în proști și ne luăm după primul parvenit. Iubim orbește, trădăm cu prima ocazie, suferim cu anii și în tot acest timp ne învinovățim. Și așa uităm cine suntem cu adevărat. Ce merităm.
Trezește-te. Uită supărările. Acceptă trecutul. Iubește. Nimeni nu are dreptul să-ți ia din fericire.
Nimeni. Ești singurul om capabil să înțeleagă ce-și dorește cu adevărat și care sunt prioritățile lui. Lasă trecutul deoparte. Nu-l uita, învață din el, din lecțiile de viață pe care trebuie să ți le asumi. Acceptă ceea ce nu poate fi schimbat. Oferă-ți o nouă șansă, una în care să nu mai suferi, să nu depinzi emoțional de cineva, să nu trădezi, să nu refuzi plăcerile vieții. Simte, speră, visează, creează, iubește. Și niciodată nu uita de tine.
Sursă: devorbacutine.eu
